Ei bine , daca tot am inceput sa public retete pentru diabet, m-am gandit sa copii si cateva retete dintr-un almanah vechi, in ajutorul celor care au nevoie cu adevarat. Trebuie sa recunosc , desi nu-mi face placere, ca nu sunt toate dintre cele mai gustoase, dar sunt sanatoase, si din cate am inteles se adreseaza, diabeticilor, care au nevoie de un control foarte stric al regimului alimentar.
Pentru ca le-am scris in viteza, rog sa-mi treceti cu vederea greselile de ortografie.
1-Bors de perisoare cu carne de vaca
carne de vaca 360 g, supa de oase 1 l, ceapa 100 g, radei grasi 150 g, rosii 250 g, bors de putina 500 ml, oua 2 buc, leustea verde tocat
Ceapa se taie marunt, ardeii se taie cubulete si se fierb in supa. Se adauga apoi si rosiile curatate de coaja si taiate cubulete. Carnea se da de 2 ori perin masina de tocat, se amesteca cu ouale, sefac apoio perisoare care se fierb in supa.Borsul se fierbe separat si se toarna peste tupa. Se presara cu leustean verde tocat si se potriveste de sare.
2-Bors de zarzavat
varza dulce 500 g, ardei grasi 125 de g, dovlecei 250 g, ceapa 100 g, supa de oase 1,5 l, smantana 40 g, bors 500 ml, leustean verde, sare
Se pune la fiert supa de oase, apoi se adauga varza taiata fideluta, ardeii julien, dovleceii cubulete si ceapa tocata. Cand zarzavatul e fiert se adauga rosiile curatate de coaja sirupte bucatele.Se toarna apoi borsul fiert separat si se mai da in 2 clocote. Se drege cu smantana si se presara cu leustean verde tocat.
3-Supa de ciuperci
Supa de oasse 1,2 l, patrunjel verde 1/2 leg, galbenusuri 2 buc, smantana 80 g, ciuperci 520 g
Ciupercile se curata, se spala si se fierb in apa clocotita. Se scurg se toaca marunt si se pun in supa de oase. Se dau in cateva clocote a[poi se pune sare, verdeata tocata, smantana cu galbenusurile si se mai lasa sa dea in cateva clocote.
4- Supa de creier
Supa de oase 1,2 l, creiar 200 g, ulei 20 de g, galbenusuri 2 buc, verdeata 1/2 leg
cReierul se lasa sa stea o ora in apa apoi se cuarat de pieleita si se inabusa in ulei. Se trce prin sita si se pune apoi in supa de oase si se lasa sa fierba cateva minute.Se adauga galbenusurile de ou amestecate cu 2 linguri de apa si se mai lasa sa dea in cateva clocote. La sfarsit se presara verdeata.
5- Supa de galuste cu branza
Supa de oase de vaca 1,2 l, cascaval 80 g, oua 1 buc, unt 40 g, verdeata
Se alifiaza untul, se adauga cascavalul, oul si verdeata tocata. Se ia cu lingura si se formeaza galuste, apoi se pun in farfurii si se toarna deasupra supa de oase cu grija sa nu se desfaca galustele. Se serveste presarata cu verdeata tocata.
6-Supa de rosii cu omleta
Rosii 800 g, ceapa 100 g, usturoi 10 g, ulei 25 de g, oua 4 buc, smantana 60 g, supa de oase strecurata 1 l
Se fierb rosiile cu ceapa, usturoiuil pasat si 250 ml supa de oase. Se paseaza, se dau din nou la fc si se amesteca cu restul de supa. Se bat ouale cu smantana si putina sare. didn aceasta compozitie se fac 4 omlete ce se taie cuburi si se pun in supa sa mai fiarba cateva minute.
7-Supa de salata verde
Supa de oase 1,6 l, ceapa 100 g, unt 20 g, lamaie 50 g, salata verde 500 g , verdeata, sare
Salata se desface si se spala frunza cu frunza apoi se taie fasii si se pune la fiert in supa impreuna cu ceapa data pe razatoare. Se potruiveste gustul de acru si sare apoi la sfarsit se adauga untul si verdeata tocate marunt.
8- Supa de spanac
Spanac 800 g, supa de oase 1,5 l, ceapa 100 g, smantana 40 g, galbenus 1 buc, sare
Spanacul se spala in mai multe ape, se taie fasii subtiri si swe fierbe in supa impreuna cu ceapa data pe razatoare. Supa se drege cu smantana amestecata cu galbenus de ou apoi se potriveste de sare.
9- Supa de varza dulce
Supa de oase de vaca 1,2 l, varza dulce 500 g, rosii 480 g, ulei 20 ml, smantana 40 g, ceapa 80 g, cimbru,sare
Varza se curata, se taiefideluta si se inabusa in ulei cu putina sare, cu ceapa tocata, si cimbru. Se mai picura apa la nevoie. Cand varza s-a inmuiat, se adauga rosiile curatate de coaja si seminte si taiate in cuburi. Se inabusa inca 10 minute apoi se pune supa de oase. Se potriveste gustul de sare si se mai da in cateva clocote. La servit se pune cate o lingurita de smabntana la fiecare portie.
10-Supa de zdrente de ou
Supa de oase 1,2 l, oua 2 buc, sare, verdeata
Supa de oase se pune la fiert, ouale se bat bine si se bat cu 2 linguri de apa rece. Se toarna in supa printr-o palnir subtire amestecandu-se cu furculita. Se lasa pe foc pana ce oul s-a coagulat. Se presara cui verdeata.
11-Ardei umpluti cu carne de vaca
Ardei grasi 900 g, carne de vaca 640 g, albusuri 2 buc, ulei 60 g, smantana 80 g, ceapa 80 g, rosii 480 g, verdeata 1/2 leg, sare
Carnea de vaca si ceapa se trec de 2 ori prin masina de tocat cu sita deasa. Se adauga verdeata tocata, sarea, 40 g smantana, 20 g ulei si albusurile batute spuma. Ardeii grasi curatatide seminte se umplu cu compozitia de carne, se aseaza unul langa altul intr-o cratita apoi se toarna deasupra restul de ulei si putina apa si se fierb cca 30 de minute. Rosiile se paseaza, sde fierb si se toarna peste ardei, apoi se da vasul la cuptor pentru 20 de minute. La servit se adauga smantana amestecata cu verdeata tocata.
12-Chiftelute de carne de vaca cu dovlecei
Carne de vaca 480 g, oua 2 buc, dovlecei 1 kg, rosii 500 g, ulei 40 g, usturoi 10 g, ceapa 100 g, smantana 50 g, cimbru ,sare
Se trcee carnea de vaca prin masina de tocat si se amesteca apoi cu ouale, ceapa tocata, usturoiul pisat, cimbru si putina saresi se prajesc in ulei. Dovleceii se curata de coaja si se taie cuburi apoi se inabusa in ulei cu putina apa. Rosiile se curata de coaja si seminte, se taie cuburi si seadauga la dovlecei si semai tin impreuna inca 15 minute ope foc. Chiftelutele se servesc cu dovlecei inabusiti peste carne se toarna smantana.
13-Dovlecei umpluti cu carne
Dovlecei 1,7 kg, carne de vaca 640 g, albusuri 2 buc, smantana 80 g, ulei 60 ml, ceapa 75 g, rosii 500 g, verdeata tocata, sare
Carnea se trece de 2 ori prin masina de tocat impreuna cu ceapa, apoi se adauga verdeata tocata, sareputin ulei, albusurile batute spuma. Dovleceii se taie in doua in lat, se scobesc si se umplu cu tocatura de carne, se aseaza intr-o cratita cu putina apa si uleiul si se fierb cca 30 de minute. Se toarna deasupra zeama de la rosiile ce au fost fierte si pasate si se da la cuptor cca 20 de minute. Se servesc cu smnatana si verdeata evrde tocata.
14-Friptura inabusita de vaca cu fasole verde
Carne de vaca 600 g, ulei 20 g, vin 100 ml, rosii 500 g, ceapa 100 g, fasole verde 1 kg, unt 20 g, marar verde, sare
Carnea de vita se inabusa sub capac cu putina apa, ulei, sare si vin. Dupa o ora se adauga ceapa tocata si rosiile curatate de coaja si seminte si se da vasul la cuptor inca o ora. Fasolea se fierbe in apacu sare, se scurge apa si se adauga untul si mararul tocat. Friptura se taie felii subtiri, iar sosul se paseaaza. La servit se pun 2-3 felii de carne, sos si fasole verde.
15-Friptura de manzat in aspic
Carne de manzat 480 g, ceapa 80 g, ulei 40 g, aspic 600 g, oua 2 buc,sare.
Carnea se prajeste in ulei, se adauga ceapa taiata felii si apa. Se inabusa sub capac pana cand carnea s-a muiat, apoi se da cvasul la cuptor pentru inca 15 minute., apoi se scoate carnea din vas si se taie fel;ii subtiri.Aspicul se incalzeste, se toarna intr-un graten cca 2-3 mm aspic, se da la frigider sa se inchege, apoi se aseaza feliile de carne, laternate cu felii de ou fiert si se toarna deasupra tot aspicul. Seda la rece.
16-Ochiuri cu piure de spanac
Oua 8 buc, ulei 60 g, smantana 60 g, supa de oase 200 ml, spanac 1,6 kg, usturoi, sare
Spanacul curatat si spalat se fierbe 20 de minute in apa cu sare. Se scurge, se trece pein masina de tocat, se adauga 40 ml de ulei, usturoi si putina sare. Din oua si 2 linguri de ulei se prepara ochiuri, cate 2 la fiecare portie si se servesc cu piure de spanac si cu o lingura de smantana deasupra.
17-Omleta cu ciuperci
Oua 8 buc, ulei 60 g, ciuperci 1 kg, ceapa 80 g, verdeata 1/2 leg,sare
Albusurile se bat spuma apopi se amesteca cu galbenusurile si se adauga putina sare. Din aceste oua swe prepara 4 omlete ce se umplui cu ciuperci.Umplutura se prepara astfel: se curata ciupercile, se spala in mai multe ape, se ooparesc, se taie julien, si se inabusa in putin ulei cu putina apa si se adauga verdeata tocata marunt. Omleta se serveste cu salata verde sau salata de sfecla rosie.
18-Jeleu de visine
visine 600 gr, apa 600 ml, zaharina 6 tablete, gelatina 5 foi
Se spala si se zdrobesc visinele, apoi se pun la fiert. Se strecoara, se pune zaharina si gelatina, apoi se toarna in forme.
19-Bezele cu nuci
Albusuri 4 buc., miez de nuca 200 gr, coaja rasa de lamaie 20 gr, zaharina 6 tablete.
Albusurile se bat spuma, se adauga apoi zaharina dizolvata intr-o lingura de apa si nucile. Se spriteaza cu un cornet intr-o tava tapetata cu hartie si unsa cu margarina.
20-Crema de vanilie pentru diabetici
Galbenusuri 4 buc, lapte 400 ml, apa 200 ml, zaharina 6-8 pastile, vanilie
Se amesteca galbenusurile cu apa rece, apoi se toarna in laptele care fierbe. Se amesteca pana se leaga, apoi se amesteca si zaharina dizolvata intr-o lingura de apa si vanilia. Se da crema la rece.
21-Mere in aluat
Mere 500 gr, oua 4 buc, zaharina 4-6 pastile, ulei 80 gr, coaja de lamaie 20 gr
Se bat albusurile spuma apoi se amesteca cu zaharina dizolvata intr-o lingura de apa, cu coaja de lamaie si galbenusurile de ou.Se taie merele rondele, se curata de seminte si coaja, apoi se trec prin compozitia de ou si se prajesc pe ambele parti.
sursa: Almanahul Domus editia 1983
Se afișează postările cu eticheta Informatii nutritionale. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Informatii nutritionale. Afișați toate postările
Indicele de masa corporala
Unealta de mai jos calculeaza indicele de masa corporala, IMC sau BMI (body mass index):
Definitie: Indicele de Masa Corporala reprezinta un indicator al masei corporale bazat pe raportul dintre inaltime si greutate, valabil in cazul femeilor si barbatilor adulti.Valori IMC:
- 19,99 sau mai putin Subponderal
- 20,00 - 24,99 Greutate normala
- 25,00 - 29,99 Supraponderal
- 30,00 - 34,99 Obezitate (gradul I)
- 35,00 - 39,99 Obezitate (gradul II)
- 40,00 sau mai mult Obezitate morbida
Fluorul in organism,lipsa fluorului si excesele
Fluorul este un mineral natural intalnit in apa si unele alimente.Fluorul se acumuleaza preponderent in oase si mai putin in carne.
Cromul si rolul sau in corpul uman
Cromul este un element foarte de baza pentru buna functionare a organismului si are o importanta vitala pentru sanatate.El este un mineral indispensabil pentru procesele metabolice ale organismului nostru, avand un rol important in fucntionarea normala o sistemelor si aparatelor corpului uman.
-participa la regularizarea glicemiei;
-intervine in normalizarea metabolismului glucidelor si lipidelor
-cromul este foarte eficient si in cazul sportivilor, deoarece dezvolta musculatura si reduce cantitatea de grasimi din corp
-cromul protejeaza impotriva cresterii colesterolului, avand deci efecte anticolesterolemiante, fiind util in preventia bolilor cardiovasculare si arteriosclerozei.
- protejeaza impotriva glaucomului si a altor afectiuni oculare[deficitul de crom este asociat cu glaucomul]
- cromul scade pierderile de calciu, fiind util spre exemplu femeilor aflate la menopauza, ca metoda de preventie a osteoporozei.
Convertirea alimentelor in grame
| Alimentul convertit | lingurita (in grame) | lingura (in grame) | o ceasca de cafea(in grame) | un pahar de apa sau o cana(in grame) |
|---|---|---|---|---|
| lapte | 5 | 20 | 100 | 250 |
| lapte praf | 5 | 20 | 60-70 | 120 |
| smantana | 8-10 | 15-20 | 100-125 | 200-250 |
| vin,otet sau apa | 5 | 15 | 125 | 250 |
| ulei | 4 | 20 | 115 | 230 |
| bulion din tomate | - | 10-15 | 125 | 250 |
| zahar tos | 7 | 25 | 125 | 250 |
| orez | 6 | 25 | 100 | 220 |
| gris | 6 | 25 | 100 | 220 |
| sare | 8-10 | 25-30 | 200 | 240 |
| piper | 5 | - | - | - |
| gelatina | 5 | 15 | - | - |
| nuci macinate | 7 | 20 | 60 | 120 |
| faina de grau | 7 | 15-20 | 70-80 | 150-200 |
| faina de porumb | 5 | 15-20 | 125 | 250 |
| unt sau margarina | 10 | 20 | - | - |
DESPRE CONDIMENTELE PRELUCRATE
Cred ca a venit timpul sa-mi spun parerea si eu despre condimentele prefabricate.
Daca credeti ca nu suntem pe primul loc in Europa, la nici o categorie, sa stiti ca gresiti. Suntem printre primele locuri dupa parerea mea la folosirea condimentelor prelucrate. Ce sunt acestea? Condimentele asa cum le numesc eu prelucrate, sunt amestecuri, gata preparate pentru o mancare anume care pe langa mirodeniile de baza, au si un continut destul de ridicat de aditivi alimentari, si mai ales E621, glutamatul de sodiu, care este folosit cu rolul de a imbunatati gustul si aroma mancarii.
Am observat ca nicaieri nu exista condimente atat de diversificate ca la noi. Se gasesc peste tot condimentele simple ex. piper, ienibahar, cuisoare, etc...dar numai la noi le gasesti cu destinatii atat de specifice.
Nu e de ajuns sa te duci sa cumperi menta, cimbru, etc... si sa le combini tu acasa. Nu! Trebuie sa existe condiment gata preparat pentru chiftele, separat pentru sarmale, altele pentru carnati...si tot asa...pana o sa ajungem sa cumparam si iahnie de fasole instant, caci nu am nici o indoiala ca la un moment data se va inventa si asa ceva.
Fratilor! Sfatul meu e sa va preparati singuri amestecurile de condimente, si sa nu mai adaugati si un plic de supa instant peste ciorba sau supa, ca sa dea un gust mai bun, asa cum am observat ca multi dintre noi procedeaza! Este mult mai indicat sa ne fabricam singuri si supele concentrate, inlocuind cubulete cu supa concentrata din piei si oase adica cam tot ce aruncam in mod normal. Se gasesc pe piata toate condimentele pe care ni le-am putea dori, de ce le-am cumpara pe cele gata preparate care in timp, prin folosirea repetata ne pot afecta sanatatea? Oricum suntem suprasaturati de E-uri pe care le regasesti in orice paine, suc, snack-uri de tot felul, si in general cam in toata hrana pe care o cumparam de pe strada, deci de ce sa ne incapatanam sa le bagam cu mana noastra si in oala cu mancare?
Si sa nu uitam ca E-urile oricat de nocive ar fi [unele dintre ele, caci nu sunt toate nocive], au fost totusi 6 ani testate ca sa devina E-uri , dar pe langa acestea mai exista o lunga serie de aditivi alimentari, in general de pe piata asiatica, care nu au fost testati pe o perioada atat de lunga de timp, deci prezinta un potential risc mult mai mare decat E-urile de care am invatat sa ne ferim .
In fine, mi-a venit ideea sa-mi spun si eu parerea la acest capitol in momentul in care am vazut in raft intr-un mic magazin, pliculete de glutamat de sodiu. In stare pura, si nu adaugat altui produs. Adica pana la urma unde o sa ajungem? O sa luam in final o pastila la micul dejun, si 2 la cina si o sa spunem ca am mancat. Asa ca haideti sa ne impotrivim cu totii si sa mancam un pic mai sanatos. Merita! V-o spun eu.
Coloranti naturali obtinuti in bucataria proprie
In ultimul timp am devenit cu totii tot mai interesati de o hrana sanatoasa, de produse biologice si de alimente fara 'E-uri', si pe drept cuvant caci in ultimele decenii hrana de toate zilele a devenit tot mai artificiala si mai sintetica. Daca vrem sa consumam alimente sanatoase, atunci trebuie sa dam o atentie deosebita si materiilor prime cu care gatim, si nu numai snacks-urilor consumate de la chiosc sau Fast Food. Astazi vom propune o lista de retete de coloranti alimentari, naturali, pregatiti de noi insine acasa.
Aceste retete sunt preluate din cartea 'Mai ieftin si mai bun' scrisa de Nancy Birnes. Eu nu le-am incercat inca deci dar par bune la prima vedere.
1-Sfecla 1 pahar, in stare proaspata sau conservate , apa cat sa acopere ,2 lingurite de otet
Sfacela se pune la fiert cu apa cat sa acopere pana se moaie, se scoate apoi din apa, se curata, se rade si se pasttreaza sucul pe care si-l lasa. Se adauga apoi sfecla taiata in sucul de sfacla si se tine 4 ore. Se stoarca apoi sfecla incat sa obtuinem 3/4 ceasca de suc in care se adauga si 2 lingurite de otet.
2-Coacaze rosii 1 cana , apa pentru a acoperi
Se fierb coacazele cu apa cat sa acopere pentru 2 ore, se paeaza piure in apa de fiert, se trec apoi prin sita si se foloseste astfel lichidul fiert.
1-1 cana de apa, 5 foi exterioare de ceapa galbena.
Se fierb foile de ceapa intr-un vas acoperit pana cand lichidul capata culoarea galben inchis.
2-1 cana de narcise galbene [ atasez fotografia ca sa nu incapa confuzii], apa cat sa acopere.
[/link]Se fierb acoperit timp de 2 ore, apoi se strecoara lichidul.
1-Jumatate de capatana de varza rosie tocatasi 1 cana de apa. se toaca varza si se fierbe acoperit cu apa cat sa acopere pana se moaie si devine verde inchis. Se strecoara lichidul care devine incet-incet albastru.
2-1 cana de afine, apa cat sa acopere. Se acopera cu apa sise fierb 30 de minute, dupa care se mixeaza in apa de la fiert si se trec apoi prin sita. Lichidul obtinut se foloseste pentru nuanta albastru inchis.
1 / 2 ceasca mure proaspete sau congelate.
Se mixeaza la blender si se trece prin sita. Sucul obtinut se foloseste fara fierbere.
1-Pelicule exterioare de la ceapa rosie. 5 foi de ceapa rosie la 1 cana de apa.
Se fierb timp de 10 minute, apoi se strecoara si se raceste suculobtinut.
2- 1 cana de spanac tocat marunt si apa cat sa-l acopere. Se obtine la fel ca cel din fopile de ceapa.
1 ceasca boabe de cafea sau 10 pliculete de ceai .
Se acopera cu apa si se fierb fara capac 30 de minute.
IMPORTANT DE RETINUT! Asa cum am spus mai devreme, aceste reteta sunt preluate din cartea mentionata mai sus, si eu nu le-am incercat inca, deci este bine inainte de a le folosi sa faceti o mica incercare, sa nu imprumute gustul si mirosul legumelor folosite. Nimeni nu isi doreste o prajitura cu gust de ceapa. De asemeni personal am anumite rezerve in ceea ce priveste culoarea galbena obtinute din narcise despre care nu am stiut sa pana acum ca pot fi folosite in bucatarie si nu am nici o idee daca sunt toxice mai mult sau mai putin. De aceea este bine sa utilizati aceste retete cu precautiile de rigoare, de asemeni nu lasati la indemana copiilor sticlute, chiar si in cazul colorantilor obtinuti din fructe sau legume caci este vorba de solutii foarte concentrate.
Tabel de calorii - oua
[list]Toate valorile sunt calculate pentru 100 g de produs
Albus de ou - 48 Kcal
Galbenus de ou - 317 Kcal
Ou de gaina - 170 Kcal
Ou de gasca - 185 Kcal
Ou de prepelita - 158 Kcal
Ou de rata - 185 Kcal
Oua de broasca testoasa - 150 Kcal
Praf de ou - 578 Kcal[/list]
Tabel de calorii - lactate si branzeturi
[list]Branza Camembert - 300 kcal
Branza Chedar - 403 kcal
Branza de burduf - 377 kcal
Branza de capra[36% grasimi] - 452 kcal
Branza de soia - 151 kcal
Branza feta - 264 kcal
Branza semigrasa de vaca - 156 kcal
Branza Gouda Gold - 400 kcal
Branza Gouda light - 272 kcal
Branza mascarpone - 365 kcal
Branza Ricotta - 174 kcal
Branza Roquefort - 369 kcal
Branza slaba de vaca - 97 kcal
Branza topita - 229 kcal
Branza topita cheeseburger felii - 287 kcal
Branza topita cu smantana - 276.1 kcal
Branza topita cu sunca felii - 279 kcal
Cas de oaie - 280 kcal
Cas de vaca - 254 kcal
Frisca lichida - 208.8 kcal
Frisca batuta - 302 kcal
Gorgonzola - 350 kcal
Iaurt danone Activia - 61 kcal
Iaurt Danone Delicios cu fructe - 105 kcal
Iaurt de baut Campina - 50 kcal
Iaurt dietetic 0,1% - 28 kcal
Iaurt grecesc Danone - 123 kcal
Iaurt integral - 61 kcal
Iaurt semidegresat - 63 kcal
Kefir - 34 Kcal
Kefir 3,5% - 58 kcal
Lapte 0,1% - 30 kcal
Lapte 2% - 52 kcal
Lapte 3,5% - 64 kcal
Lapte de bivolita - 116 kcal
Lapte de oaie - 113 kcal
Lapte de capra - 69 kcal
Lapte degresat - 35 kcal
Lapte integral - 60 kcal
Lapte batut - 46.8 kcal
Lapte batut light - 29.7 kcal
Lapte cu cacao - 66 kcal
Lapte praf, gras - 507 kcal
Lapte praf, slab - 373 kcal
Mozzarella - 318 kcal
Parmezan - 431 kcal
Sana 2,5% - 50.5 kcal
Sana 3,6% - 60 kcal
Smantana 12% - 137.6 kcal
Smantana 20% - 216 kcal
Smantana 32% grasimi - 292 kcal
Svaiter - 380 kcal
Telemea de oaie - 270 kcal
Telemea de vaca - 243 kcal
Unt - 717 kcal
Urda - 136 kcal
Zer - 24.5 kcal [/list]
Tabel de calorii -seminte si fructe oleaginoase
[list]Toate valorile sunt pentru 100 g de produs
Alune - 567 Kcal
Alune de padure crude - 536 Kcal
Alune de pamant - 567 Kcal
Arahide in coaja prajite si sarate - 532 Kcal
Boabe de soia uscate - 451 Kcal
Caju - 553 Kcal
Castane coapte - 245 Kcal
Fistic - 557 Kcal
Mac - 533 Kcal
Migdale - 578 Kcal
Nuca de cocos - 354 Kcal
Nuci - 655 Kcal
Nuci braziliene - 656 Kcal
Nuci macadamia - 718 Kcal
Nuci pecan - 691 Kcal
Seminte de dovleac - 538 Kcal
Seminte de floarea soarelui - 583 Kcal
Seminte de pin - 571 Kcal
Seminte de susan - 573 Kcal
Unt de arahide - 588 Kcal[/list]
Tabel de calorii - peste si fructe de mare
[list]Toate valorile sunt pentru 100 g de produs
Anchoa in ulei vegetal - 209.2 kcal
Biban - 97 kcal
Calamar - 92 kcal
Calcan - 91 kcal
Caracatita - 82 kcal
Caviar - 252 kcal
Cod - 105 kcal
Crap de elesteu - 162 kcal
Crap - 101 kcal
Crap afumat - 200 kcal
Creveti cruzi - 106 kcal
Creveti fierti - 99 kcal
Dorada - 89 kcal
Halibut - 140 kcal
Homar - 98 kcal
Icre - 204 kcal
Langusta - 87 kcal
Hamsie cruda - 131 kcal
Hering - 158 kcal
Hering marinat - 124 kcal
Icre crap - 130 kcal
Icre hering - 91 kcal
Icre Manciuria - 255 kcal
Icre stiuca - 125 kcal
Macrou - 200 kcal
Macrou afumat - 199.5 kcal
Merluciu - 79 kcal
Mihalt - 115 kcal
Morun file - 89 kcal
Mreana de mare crud - 92 kcal
Nisetru - 237 kcal
Novac - 110 kcal
Pangasius - 90 kcal
Pastrav - 116 kcal
Pastrav file afumat - 190 kcal
Peste spada - 155 kcal
Platica - 141 kcal
Pui de balta - 73 kcal
Raci - 77 kcal
Rechin - 130 kcal
Salau - 86 kcal
Scoici - 82 kcal
Scrumbie afumata - 211 kcal
Scrumbie proaspata - 217 kcal
Sepie - 79 kcal
Somn - 280 kcal
Somon - 213 kcal
Stavrid - 115 kcal
Stiuca - 88 kcal
Stridie cruda - 59 kcal
Sturioni - 135 kcal
Surimi - 99 kcal
Tipar - 295 kcal
Ton file Princess - 167 kcal
Ton in suc propriu Deep Blue - 99 kcal [/list]
Tabel de calorii - carne si produse din carne
[list]Aripioare de pui - 222 kcal
Bibilica fara piele - 110 kcal
Bibilica cruda, cu piele - 158 kcal
Cal - 113 kcal
Caprioara - 105 kcal
Carnati - 379 kcal
Carne tocata de vita si porc - 316.4 kcal
Carne de porc grasa - 340 kcal
Carne de porc - 212 kcal
Carne de vitel - 172 kcal
Cerb - 123 kcal
Chorizo[salam] - 455 kcal
Ciocanele de pui - 161 kcal
Cotlet de porc - 247 kcal
Creier de porc - 117 kcal
Curcan - 160 kcal
Fazan - 111 kcal
Ficat de porc - 165 kcal
Ficat de pui crud - 116 kcal
Ficat de pui fiert - 167 kcal
Gaina - 140 kcal
Gasca - 371 kcal
Iepure de camp - 106 kcal
Iepure de casa - 162 kcal
Inima de porc - 148 kcal
Inima de pui - 153 kcal
Inima de vita - 165 kcal
Limba porc fiarta - 271 kcal
Limba de vita - 229 kcal
Miel, oaie (carne slaba) - 200 kcal
Maruntaie de pui - 124 kcal
Muschi de vaca - 193 kcal
Oaie (semi-grasa) - 316 kcal
Pate de ficat de pui - 201 kcal
Pate de ficat - 324 kcal
Piept curcan fara piele crud - 107 kcal
Piept curcan cu piele crud - 157 kcal
Piept de pui - 172 kcal
Piept de pui file, fara piele - 126 kcal
Piept de pui afumat - 119 kcal
Piele de pui - 454 kcal
Pipota de pui - 94 kcal
Porc mistret - 112 kcal
Porumbel - 130 kcal
Potarniche - 97 kcal
Pulpa de curcan - 112 kcal
Pulpe de pui - 211 kcal
Rata - 404 kcal
Rata salbatica - 124 kcal
Slanina - 638 kcal
Sorici de porc - 563 kcal
Strut - 114 kcal
Sunca presata - 324 kcal
[/list]
Tabel de calorii -fructe
Fructe - toate valorile sunt raportate la 100 g de produs
[list]Afine - 57 kcal
Ananas - 49 kcal
Avocado - 190.0kcal
Agrise - 44 kcal
Ananas, proaspat - 48 kcal
Avocado - 160 kcal
Banane - 95.0kcal
Banane deshidratate - 519 kcal
Caise - 48 kcal
Caise uscate - 241 kcal
Capsuni - 25.7kcal
Cirese - 63 kcal
Cirese amare - 50 kcal
Clementine - 47 kcal
Coacaze negre - 63 kcal
Coacaze rosii - 34 kcal
Corcoduse - 27 kcal
Curmale proaspete - 30 kcal
Curmale uscate confiate - 286 kcal
Fragi - 32 kcal
Fructul pasiunii - 97 kcal
Grapefruit - 42 kcal
Guava - 68 kcal
Gutuie - 57 kcal
Kiwi - 49.0 kcal
Lamaie - 29 kcal
Mango - 65 kca
Mandarine - 81 kcal
Masline negre - 115 kcal
Masline verzi - 145 kcal
Mere - 47.0kcal,
Merisoare - 46 kcal
Mure - 43 kcal
Mure (congelate) 37 kcal
Nectarine - 44 kcal
Nuca de cocos[fulgi] - 456 kcal
Papaya - 39 kcal
Pepene galben - 34 kcal
Pepene rosu - 30 kcal
Pere - 40.0 kcal
Piersici - 39 kcal
Pomelo - 38 kcal
Portocale - 37.0kcal
Prune- 46 kcal
Prune uscate-240 kcal
Revent - 17 kcal
Rodii - 68 kcal
Smochine-74 kcal
Smochine uscate- 249 kcal
Stafide uscate- 299 kcal
Struguri- 60.0 kcal
Visine -50 kcal
Zmeura - 52 kcal
[/list]
Tabel de calorii - legume
[list]Andive - 17 kcal
Anghinare - 47 kcal
Ardei iute - 40 kcal
Ardei gras galben - 27 kcal
Ardei rosu - 26 kcal
Ardei verde - 20 kcal
Boabe de naut uscate - 364 kcal
Brocoli - 34 kcal
Broccoli (congelat) - 35 kcal
Bureti murati - 26 kcal
Cartofi - 70 kcal
Cartofi fierti - 87 kcal
Cartof copt - 93 kcal
Castravete - 15 kcal
Castraveti murati - 12 kcal
Ceapa - 42 kcal
Ceapa verd e- 25 kcal
Ciuperci champignon - 22 kcal
Ciuperci Pleurotus - 25 kcal
Conopida - 25 kcal
Conserva de fasole - 143 kcal
Dovleac - 26 kcal
Dovlecei - 12 kcal
Fasole boabe - 62 kcal
Fasole verde - 31 kcal
Fasole verde (conserva) - 20 kcal
Gulii - 27 kcal
Gulie (congelata) - 29 kcal
Hrean - 67 kcal
Laptuca - 15 kcal
Linte - 106 kcal
Linte uscata - 353 kcal
Linte fiarta - 116 kcal
Macris - 11 kcal
Macris (congelat) - 20 kcal
Mazare verde - 81 kcal
Mazare fiarta - 35 kcal
Morcov - 41 kcal
Morcov fiert - 35 kcal
Muguri bambus la conserva - 19 kcal
Muraturi asortate - 18 kcal
Nap -28 kcal
Pasta de rosii - 60 kcal
Pastarnac - 75 kcal
Pastarnac fiert - 71 kcal
Patrunjel - 36 kcal
Porumb - 59 kcal
Porumb boabe, la cutie - 79 kcal
Praz - 61 kcal
Praz (congelat) - 31 kcal
Radacina de patrunjel - 29 kcal
Radacina de telina - 16 kcal
Ridichi - 16 kcal
Ridiche neagra - 20 kcal
Rosii - 18 kcal
Rosii cherry - 29 kcal
Rosii uscate - 258 kcal
Salata iceberg - 14 kcal
Salata verde - 17 kcal
Sfecla cruda - 43 kcal
Sfecla fiarta - 37 kcal
Soia granule - 399 kcal
Spanac - 23 kcal
Spanac (congelat), fiert - 25 kcal
Sparanghel - 25 kcal
Spirulina - 26 kcal
Stevie cruda - 22 kcal
Stevie fiarta - 20 kcal
Suc de rosii - 17 kcal
Telina - 16 kcal
Telina fiarta - 18 kcal
Urzici - 66 kcal
Vanata - 24 kcal
Varza - 25 kcal
Varza (acra) - 20 kcal
Varza fiarta - 22 kcal
Varza de Bruxelles - 43 kcal
Vinete - 24 kcal
Vinete coapte - 35 kcal [/list]
Tabel de calorii - bauturi
[list]Toate valorile sunt raportate la 100 g de produs.
Apa tonica - 34 kcal
Bere - 43 kcal
Bere bruna - 48 kcal
Cafea - 1 kcal
Campari bitter - 267 kcal
Ceai de musetel - 1 kcal
Ceai negru - 1 kcal
Coca cola - 37 kcal
Coniac 40% - 239 kcal
Espresso - 2 kcal
Fanta portocale - 46 kcal
Gin - 263 kcal
Lichior Irish Cream Baileys - 350 kcal
Martini - 243 kcal
Milkshake de capsuni - 113 kcal
Milkshake de ciocolata - 127 kcal
Nectar piersici - 54 kcal
Nectar portocale - 50 kcal
Pina colada - 174 kcal
Red bull - 45 kcal
Rom - 231 kcal
Sampanie dulce - 117 kcal
Sampanie demi-sec - 83 kcal
Sangria - 150 kcal
Sake - 134 kcal
Sprite - 40 kcal
Suc natural de mere - 47 kcal
Suc natural de morcovi - 29 kcal
Suc de portocale - 47 kcal
Tequila sunrise - 110 kcal
Vin alb de masa - 83 kcal
Vin dulce - 160 kcal
Vin rosu de masa - 85 kcal
Vin rosu dulce - 106 kcal
Vodka - 231 kcal
Whiskey - 251 kcal [/list]
Glucidele in organism
Glucidele sunt alcatuite din carbon, hidrogen si oxigen,de aceea poarta denumirea de hidrati de carbon sau carbohidrati.Denumirea de glucide provine de la cuvantul grecesc glykos, ceea ce inseamna dulce.Glucidele constituie o sursa fundamentala de energie a organismului, in care sunt prezente sub forma glucozei.
Necesarul zilnic de glucide
Nevoia de glucide pentru individul normal este evaluata la 4-8 g/kg corp/zi, adica 55-65% din valoarea calorica globala.
Clasificarea glucidelor
Dupa structura chimica,glucidele se impart in:
- monoglucide (carbohidrati formati dintr-o singura molecula)
- oligoglucide (hidrati de carbon care au in structura lor 2-6 monoglucide)
- poliglucide (zaharide cu structura ramificata care pot contine zeci, sute sau mii de monoglucidice)
Surse naturale de glucide si principalele tipuri de glucide cunoscute
Sursele cele mai importante de glucide sunt: zaharul (100%), produsele zaharoase (60-90%), pastele fainoase (70-75%), leguminoasele uscate (50-60%), painea (50%), legumele si fructele (5-20%)
Cele mai cunoscute glucide sunt:
-Glucoza - care intra in compozitia a numeroase zaharuri;
-Fructoza - prezenta in miere si fructe
-Galactoza - intra in compozitia lactozei - zaharul laptelui
-Maltoza - prezenta in cereale.
-Zaharoza - care este zaharul obisnuit, compusa din doua molecule: unul de glucoza si altul de fructoza.
-Lactoza - zahar present in lapte si produsele lactate.
-Amidonul - il intalnim in alimentele de origine vegetala, mai ales cereale, legume uscate, tuberculi - de exemplul, cartofii - si anumite fructe, precum banana, castane
Glycogen - de origine animala, dar prea putin raspandit.
Celuloza - este prezenta in vegetale
Insuficienta glucidelor provoaca:
- dereglari metabolice care se caracterizeaza prin marirea procesului de oxidare a lipidelor endogene cu formarea corpilor cetonici
- intensificarea proceselor de gliconeogeneza cu descompunerea proteinelor din tesuturi, folosite ca sursa de energie si pentru sinteza glucozei.
Excesul de glucide in alimentatie
consumul exagerat este daunator, putand duce la instalarea obezitatii, dislipidemiilor si a diabetului zaharat. Cele mai daunatoare sunt conÂcentratele de glucide (zahar, produse zaharoase, gemuri, dulceturi etc), iar cele mai recomandabile sunt cele provenite din cereale, fructe si legume (de tipul amidonului).
Lipidele in organism
Lipidele sunt substantele organice grase, insolubile in apa, dar solubile in majoritatea substantelor organice, ce contin grupa hidrocarbon.Mai sunt nunmite si grasimi,sau acizi grasi.Denumirea de lipide provine din limba greaca - lipos - gras, grasime.Dintre cele mai cunoscute mentionam trigliceridele (grasimile neutre), colesterolul (cu efectul aterogen cunoscut), fosfolipidele (care au in componenta si fosfor) si se gasesc in sistemul nervos. Acestea joaca un rol important in viata materiei vii.
Necesarul zilnic de lipide
Intr-o ratie normala lipidele trebuie sa se afle intr-o proportie de 1 - 2 g pe kg/corp/zi ceea ce reprezinta 25 -30 % din valoarea calorica a ratiei zilnice,din care grasimile de origine animala nu ar trebui sa depaseasca 50% din aportul total de lipide.
Rolul lipidelor in organism-indeplinesc un rol energetic in organism
-folosesc la lupta organismului contra frigului
-contribuie la absorbtia vitaminelor liposolubile
-stimuleaza peristaltismul intestinal, eliminarea bilei, functia exocrina a pancreasului
-au rol de accelerare a metabolismului (in calitate de coenzime);
-au functii de pigmenti.
Clasificarea lipidelor
Lipidele se impart in doua categorii de acizi grasi:
- acizii grasi saturati, care se gasesc in carne, mezeluri, oua si lactate (lapte, unt, smantana, branza);
- acizii grasi mono-nesaturati sau poli-nesaturati; acestea sunt grasimile care raman lichide la temperatura ambientala (uleiul de floarea-soarelui, de rapita si masline), desi unele pot fi solidificate prin hidrogenare (fabricarea margarinei). Totodata, in aceasta categorie trebuie incluse toate grasimile de peste.
In fuctie de originea lor se mai pot imparti in grasimi[lipide] animale,si grasimi[lipide] vegetale.
O clasificare pe intelesul tuturor a grasimiloreste si urmatoarea:
- grasimile care maresc colesterolul.Acestea sunt grasimile saturate care se regasesc in carne, mezeluri, unt, branza, untura, lactate;
- grasimile care nu au decat o mica influenta asupra colesterolului.Acestea sunt continute de crustacee, carnea de pasare - (fara piele);
- grasimile care scad colesterolul precum uleiul de masline,rapita, floarea-soarelui, porumb, sardelele,somon...s.a.
Surse naturale de lipide
Cele mai importante surse alimentare de lipide sunt: untul si margarina (80-85%), smantana (20%), slanina (70%), untura (100%), seul topit (99-100%), uleiurile vegetale (99-100%), carnea grasa (15-30%), laptele (4%), branzeturile grase (20-30%), nuci, alune (40-60%) etc.In general nu ar trebui sa ne preocupe cum sa ii procuram organismului grasimile necesare,ci cum sa le evitam,deoarece,alimentatia in zilele noastre abunda in acizi grasi,saturati sau nesaturati.
Excesul de lipide
Dupa cum este binecunoscut,excesul de lipide conduce la ingrasare,apoi la obezitate,care atrage dupa sine un lung sir de reactii adverse,si boli.
Intr-o alimentatie rationala trebuie pastrat un echilibru intre grasimile de origine animala (saturate, cu acizi grasi neesentiali) si cele de origine vegetala (nesaturate, cu acizi grasi esentiali). Grasimile animale trebuie sa reprezinte numai jumatate pana la doua treimi din totalul lipidelor din alimentatia zilnica.
Cea mai mare parte a curelor de slabire se bazeaza pe aliminarea grasimilor din alimentatie,dar este gresita eliminarea totala a lipidelor.Organismul are nevoie si de grasimi asa cum deja cred ca am aratat.Este bine sa se consume in cantitate mai mica alimente care contin grasimi,si sa se evite in timpul curei de slabire aportul de grasimi saturate[acizi grasi saturati].Acestia sunt grasimile aflate in stare solida la temperatura camerei.Acest tip de grasimi este „vinovat†de cresterea colesterolului in sange si de sporirea riscului de boli cardio vasculare.
Vitamina C - Acidul ascorbic, vitamina antiscorbutica
Vitamina C prezinta o importanta capitala pentru organism.Ea reprezinta un antioxidant de exceptie ce se implica hotarat in lupta cu radicalii liberi si contribuie activ la franarea proceselor degenerative din organism.
Necesarul zilnic de vitamina C
Doza zilnica este de 60-100mg pentru un adult. Au nevoie de un aport crescut de vitamina C fumatorii cronici, varstnicii,persoanele care lucreaza in mediu toxic, persoanele cu solicitari fizice si psihice intense, convalescentii, cei care consuma medicamente ce distrug vitamina C, gravidele si femeile care alapteaza precum si cei care tin cure de slabire.
Rolul vitaminei C in organism-in primul rand are un puternic efect antioxidant, participand la distrugerea radicalilor liberi;
-contribuie la formarea anticorpilor si interferonilor
- ajuta la fomarea si mentinerea colagenului care, datorita acidului ascorbic are o mare importanta in cicatrizarea tesuturilor distruse, prevenind aparitia ridurilor
-mareste rezistenta vaselor sanguine ;
-contribuie la formarea globulelor rosii, a dintilor si oaselor;
-faciliteaza absorbtia fierului protejand impotriva anemiei
-ajuta la vindecarea ranilor, fracturilor
- ajuta in tratamentul racelii si gripei
-previne si vindeca scorbutul;
-are rol de echilibrare a sistemului imunitar, prevenind aparitia astmului si a alergiilor si stimuland productia de interferon, factor cu proprietati antiinfectioase remarcabile
-are actiune laxativa
-contribuie la inlaturarea starii de anxietate, oboseala, stres
-are proprietatea de a creste fluiditatea lichidului articular usurand miscarile si imbunatatind mobilitatea
-participa la sinteza hormonilor glandelor suprarenale;
-detoxifica ficatul
Carenta vitaminei C in organism si urmarile sale
Simptomele cartentei de vitamina C sunt:vindecarea lenta a ranilor si fracturilor, incheieturi umflate sau dureroase, aparitia de umflaturi si vanatai pe suprafata pielii, sangerari nazale, probleme digestive,lipsa poftei de mancare,articulatii dureroase.Lipsa vitaminei C conduce la aparitia scorbutului
Surse naturale de vitamina C
Cele mai indicate surse de vitamina C sunt legumele si fructele proaspete, mai ales citricele: portocale, lamai, ananas, grapefruit, mango, papaya, afine, fragutele, zmeura, coacazele, macesele, kiwi, legume ca:hreanul, broccoli, cartofii, ardeii, tomatele, varza, patrunjelul.
Factori care conduc la deficitul de vitamina C in organism
Este sensibila la caldura si oxigen, pierzandu-si calitatile prin gatire. Sunt multe medicamente care influenteaza negativ aportul de vitamina C in organism precum: antibiotice,antihistaminicele, anticonceptionalele orale sau corticosteroizii.Alti factori care distrug vitamina C sunt tutunul, alcoolul, poluarea aerului cu monoxid de carbon,stresul si deficitul vitaminei A.
Atentie!!!Excesul de vitamina C...
Excesul de vitamina C impiedica eliminarea urinei, iar excesul in mod continuu duce la formarea pietrelor la rinichi si bila. Supradoza de vitamina C poate distruge vitamina B12, reducand eficienta anticoagulantelor, pierderea calciului, cauzand diaree si sangerari nazale.
Vitamina B12 - Cianocobalamina
Vitamina B12 face parte din grupul vitaminelor hidrosolubile .Vitamina B12 este cunoscuta si sub numele de 'vitamina rosie' sau cianocobalamina.
Necesarul zilnic de vitamina
Omul are nevoie de ea intr-o cantitate infima, doar trei milionimi de gram pe zi,totusi aceasta vitamina joaca un rol foarte important.
Rolul vitaminei in organism
-participa activ la metabolismul proteinelor, lipidelor si glucidelor;
-contribuie la functionarea normala a celulelor, in special a celor din maduva osoasa ;
-participa la procesul de reinnoire celulara, la sinteza AND-Âului, a fierului, a vitaminei C, a acidului pantotenic, folic
-are rol benefic asupra sistemului nervos si a traiectului gastrointestinal;
-actioneaza in mod esential in formarea globulelor rosii la nivelul oaselor
-stimuleaza cresterea si mareste pofta de mancare la copii.
-imbunatateste memoria si echilibrul psihic,creste capacitatea de concentrare si diminueaza iritabilitatea
Carenta vitaminei in organism si urmarile sale
Primele semne de avertizare ce semnaleaza o carenta de B12 pot fi: oboseala; nervozitatea permanenta; starile depresive; senzatia de amorteala in brate si picioare; deficientele locomotorii; balbaitul; inflamatiile din cavitatea bucala; mirosul neplacut al corpului; probleme legate de ciclul menstrual.Anemia prin deficit de vitamina B12 reprezinta o afectiune hematologica care apare in momentul in care nu exista suficienta vitamina in corp.
Surse naturale de vitamina
Vitamina B12 se gaseste doar in alimentele de origine animala,vegetalele, cu mici exceptii, nu contin aceasta vitamina,pe care o regasim in : carne - mai ales in ficat, lapte, produse lactate, oua, precum si in fructele de mare: crabi, stridii, scoici.
Factori care conduc la deficitul de vitamina D in organism
Vitamina B12 este distrusa de lumina, razele ultraviolete si acizi.Inamici ai vitaminei B12 sunt si alcoolul, estrogenii, somniferele, apa.Zaharul, dulciurile si bauturile dulci perturba flora intestinala sensibila si astfel impiedica absorbtia vitaminei B12.
Atentie!!!Excesul de vitamina...
Pentru ca este eliminata rapid prin urina,surplusul acestei vitamine nu prezinta nici un risc. Totusi, persoanele astmatice pot avea reactii alergice.
Contraindicatii pentru suplimentele de vitamina B12 sunt policitemii, boli precanceroase.
Vitamina B9 - Acidul folic
Cunoscuta sub numele de acid folic sau inozitol,, aceasta vitamina hidrosolubila a grupului B este o veritabila sursa de energie, de dinamism.
Necesarul zilnic de vitamina
Doza recomandata de vitamina B9 este de 200 micrograme pe zi. Femeile insarcinate sau cele care alapteaza trebuie sa ia suplimente de vitamina B9 de pana la 400 mg pe zi.
Rolul vitaminei B9 in organism- ajuta la formarea ADNÂ-ului;
- actioneaza ca un factor de crestere;
- este indispensabila in formarea globulelor rosii, prevenind astfel anemia;
-protejeaza organismul de bolile cardiovasculare si de accidentele vasculare cerebrale;
- reduce riscul de aparitie a maladiei Alzheimer
-ajuta organismul sa produca lecitina;
-previne aparitia cancerului la plamani, colon si uter
-serveste la metabolizarea grasimilor, reducand nivelul colesterolului sanguin;
-protejeaza fatul de anomalii congenitale ce pot afecta creierul si coloana vertebrala.
-ajuta la echilibrarea emotionala,precum si la scaderea durerii
Deficitul de vitamina B9 in organism si urmarile sale
Semnele deficientei de vitamina B9 pot fi subtile, diaree, lipsa poftei de mancare, pierdere in greutate, cefalee, palpitatii ale inimii si o stare generala de irascibilitate.Carenta grava poate provoca o anemie megaloblastica, alterarea mucoasei colului uterin, intestinelor, stomacului sau vaginului si un retard de crestere.
Unele studii au aratat ca riscul pierderii sarcinii, defecte ale membrelor si diferite tipuri de probleme ale inimii la viitorul copil sunt efecte ale cantitatii insuficiente de vitamina B9.
Surse naturale de vitamina B9
Acidul folic se regaseste cel mai mult in: legume verzi, sparanghel, spanac, varza,nuci, ca si porumb, morcov, fasole verde,avocado, caise, banane, portocale, mazare, rosii, grau, ou, ficat, migdale, lapte, branzeturi fermentate, germenii de grau, inima si creierul de vita, stafidele, pepenele galben.
Factori care conduc la deficitul de vitamina B9 in organism
Vitamina B9 isi pierde proprietatile la caldura si in mediile acide sau alcaline.Aceasta vitamina este distrusa si de medicamenta precum aspirina,antibioticele,barbiturice si contraceptive.
Atentie!!!Excesul de vitamina B9...
Luarea indelungata de doze mari de acid folic poate reduce capacitatea organismului de a absorbi unele minerale (zinc).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)