Piperul de balta, sau dintele-dracului, iarba iute, piparca salbatica, troscot piperat este o specie de plante din familia Polygonaceae,cu aspect de tufa. Creste in locuri umede si apa mica; este nativa zonei temperate din emisfera nordica.
Florile sunt alb-verzui, micute, in buchete rasfirate. Semintele sunt mate, maroniu inchis pana la negru. Frunzele sunt sunt inguste, cu varf ascutit si inodore,si au margini franjurate.Planta ajunge la o inaltime de 60 cm, si la un diametru similar.
Planta este folosita drept condiment datorita aromei intepatoare.Se folosesc frunzele plantei si este foarte des intalnit in bucataria japoneza.Este foarte putin folosit la gatit in afara Japoniei deoarece piperul de balta nu are alt gust in afara iutelii.Semintele de piper de balta au fost folosite ca substitut pentru piperul negru in Germania, in anii de dupa al doilea razboi mondial, dar nu mai sunt folosite in zilele noastre.
Piperul de balta prezinta insa si unele proprietati terapeutice precum: diuretic, antiscorbutic, hemostatic in afectiunile hemoroidale, intestinale, uterine, vezicale, etc. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei, ce se recomanda a fi recoltata in lunile iulie- septembrie..In traditia populara planta se pisa si se punea pe ranile deschise, ca sa nu faca viermi. Se storcea sucul in rana. Se folosea la rani infectate. Cel mai mult se folosea in medicina veterinara.
Este folosita pentru fibrom uterin, hemoptizii, hemoragii gastrice si intestinale, menometroragia tinerelor fete, metroragii, afectiuni reumatismale si renale - sub forma de infuzie de planta macinata, tinctura,si pentru edeme, fibrom si alte afectiuni ginecologice, rani sangerande - sub forma de spalaturi locale cu infuzie de planta maruntita.
La sate mai era folosit in vechime si pentru a colora textilele in galben.