Oregano (Origanum vulgare), sau sovarf, este o specie a genului Origanum, nativa Europei, in regiunea mediteraneana si sudului si centrului Asiei.Mai este cunoscut si sub numele de maiorana salbatica,sau iarba neagra. Este o planta perena, inalta de 20-80 cm, cu tulpina in patru muchii. Frunzele sunt opuse, de lungime 1-4 cm, petiolate si ovale, cu marginea intreaga sau usor dintata. Contin ulei eteric, acesta fiind motivul utilizarii drept condiment. Florile sunt mov, rareori albe, lungi de 3-4 mm, si apar pe tepi. Ele sunt inconjurate de bractee cu marginea de culoare purpurie.Cele mai importante specii sunt O. vulgare,din nordul Europei care creste si la noi, O. onites care creste in Grecia si O. heracleoticum pe care il intalnim in Italia.Planta infloreste din iunie pana in august.Creste de obicei prin fanetele din regiunile de deal sau munte.
De la planta se utilizeaza ca si condiment frunzele,foarte aromate, care uneori uscate ,au un gust la fel de puternic ca si cele verzi.Se pastreaza la fel ca si alte condimente,in locuri ferite de lumina si de umezeala, atunci cand este uscat.Se poate tine 1-2 zile planta verde la frigider,dar nu mai mult.Totusi se poate cultiva pe balcon in ghiveci,si se poate intebuinta astfel proaspat.
Oregano se poate combina foarte bine cu maslinele,caperele,leusteanul si cimbrul ceea ce il face nelipsit din bucataria din zona mediteraneeana.In Italia,este nelipsit din retetele de pizza,sosuri,mancaruri cu carne sau cu legume.El mai este folosit si la friptui,gratare de carne sau de legume.Desi este un condiment foarte placut la gust,el nu este prea raspandit ca arie.In afara Europei se mai foloseste in Statele Unite si Mexic,unde este cunoscut mai mult oreganul mexican [lippia graveolens].
Ca multe alte condimente vegetale,oreganul are si proprietati terapeutice. Este cunoscut de sute de ani pentru efectele sale antispastice, antiinfectioase si calmante. Se foloseste in bolile aparatului respirator manifestate prin bronsita, tuse si in boli de stomac.