La baza vietii stau multiple prefaceri biochimice, ceea ce impune incorporarea din mediul inconjurator a anumitor substante. Acestea se gasesc in diverse produse naturale sau industriale care alcatuiesc hrana si care poarta denumirea genetica de alimente. In organismele vii alimentele indeplinesc trei roluri esentiale: energetic, plastic si catalitic. Rolul energetic consta in furnizarea energiei care rezulta din transformarea substantelor alimentare. Energia dobandita astfel se exprima in calorii si sta la baza tuturor proceselor fiziologice de la clipit, respiratie, digestie pana la cele musculare si intelectuale. Rolul plastic al alimentelor consta in asigurarea substantelor necesare la refacerea tesuturilor uzate sau distruse precum si la formarea tesuturilor noi implicate in crestere. Rolul catalitic consta in activitatea unor compusi chimici aflati in alimente care intervin direct in asimilarea si dezasimilarea substantelor continute in hrana.
Principalele substante alimentare sunt: proteinele, glucidele, vitaminele si sarurile minerale. Glucidele, grasimile si proteinele sunt extrem de importante prin functia lor plastica si de stimulare a unor functii vitale si nu trebuie sa lipseasca din alimentatie. Rol plastic mai au si grasimile care formeaza depozite sub piele sau in diverse organe. Sarurile minerale au, de asemenea, rol plastic, calciul participind la formarea oaselor, iar fierul la sinteza hemoglobinei.
Vitaminele a caror prezenta este indispensabila desfasurarii armonioase a tuturor proceselor metabolice indeplinesc rol catalitic.
In tratamentul mai multor boli, alimentatia joaca un rol extrem de important, regimul alimentar intrecand uneori ca importanta chiar medicamentele. Branza de vaci, de exemplu, intervine activ in procesul de vindecare a hepatitei epidermice.
Pt. acoperirea printr-o alimentatie rational organizata a tuturor nevoilor vitale ale organismului este necesar sa se stie ce mancam, cat mancam, cum mancam si cand mancam.
Alimentatia trebuie sa fie completa, adica sa procure organismului proteine, glucide, saruri minerale si vitamine in anumite proportii. Cum nici un aliment nu contine toate aceste substante in proportiile corespunzatoare nevoilor organismului este necesara o alimentatie variata care sa cuprinda toate cele 8 grupe in care sunt impartite alimente in functie de valoarea lor biologica si de substantele pe care le contin.
Laptele si branzeturile fac parte din prima grupa si constituie o sursa de proteine valoroasa de calciu si vitamine, fiind deosebit de necesare copiilor pt. dezvoltarea organismului la varsta cresterii si pt. consolidarea rezistentei la conditiile nefavorabile. Laptele este necesar dar nu suficient, el fiind sarac in unele elemente (fier, cupru, mangan), in timp ce branzeturile grase, consumate in cantitati mare, favorizeaza hipercolesterolemia.
Din grupa a-II-a face parte carnea, inclusiv cea de peste. Carnea este bogata in proteine valoroase si fier ai are rol important in crestere. Stimuleaza activitatea nervoasa superioara.
Ouale se afla in grupa a-III-a. Contin proteine de inalta valoare biologica, numeroase vitamine in cantitati mari si grasimi de calitate. Galbenusul contine 2% colesterol.
In grupa a-IV-a sunt legumele si fructele, ele reprezentand principala sursa de vitamina C, continand glucide, substante minerale si o mare cantitate de diverse substante aromatice. Nu pot acoperi necesarul energetic, fiind in acelasi timp foarte sarace in proteine. Aceste alimente extrem de valoroase nu pot acoperi singure nevoile nutritive ale organismului uman.
Grupa a V-a apartine cerealelor si leguminoaselor uscate, care reprezinta cea mai importanta sursa energetica datorita glucidelor pe care le contin. Sunt de asemenea si o sursa importanta de vitamine din grupul B si C. Proteinele vegetale prezent in cereale si leguminoase uscate sunt inferioare calitativ in raport cu cele animale.
Produsele zaharoase (dulciurile) se afla in grupa a VI-a. Sunt o excelenta sursa energetica care se elibereaza rapid in timpul efortului. Nu contin vitamine, iar abuzul de dulciuri provoaca tulburari de nutritie. Consumate intre mese sau inainte de culcare favorizeaza aparitia cariilor dentare.
Grupa a VII-a este a grasimilor. Valoarea lor calorica este foarte ridicata. Sunt necesare in anotimpul rece si celor care depun efort fizic sustinut. Grasimile expun la obezitate. Grasimile animale, spre deosebire de cele vegetale, sunt hipercolesterolemice.
Cat mancam?
AAtatt cat sa nu ajungem la senzatia de saturatie. Excesele alimentare sunt la fel de periculoase ca si alimentatia insuficienta.
Cum mancam?
Intr-o ambianta cat mai placuta, creata de buna dispozitie si prezentarea atragatoare a preparatelor culinare, evitand cititul in timpul mesei. Condimentele sunt necesare, ele favorizand secretia sucurilor digestive, dar folosite in exces au actiune iritanta. Este important sa se manance incet, mestecandu-se bine, avand in vedere ca un aliment bine mestecat este in mare parte digerat. Sa nu se manance prea mult dintr-un singur fel de mancare. Unul din feluri sa fie ciorba, supa sau o mancare calda.
Cand mancam?
Intotdeauna la aceleasi ore. Mesele regulate favorizeaza functiile digestive. Sunt necesare cel putin trei mese pe zi, impartind cantitatea de hrana astfel: 30% la micul dejun, 45-50% la pranz si 20-25 % la masa de seara.
O cerinta a alimentatiei rationale este igiena desavarsita, grija pt. ca alimentele sa nu fie contaminate cu microbi, virusi sau paraziti intestinali, prin spalarea cu mare atentie a zarzavaturilor, fructelor.
Alimentele procesate/o necesitate a lumii moderne
Astazi, o data cu cresterea populatiei globului, alimentele procesate au devenit indispensabile pt. hrana noastra zilnica. Companiile producatoare din industria alimentara acopera aceasta cerere uriasa de alimente procesate, respectand conditiile de fabricare, depozitare, transport si comercializare, de la producator la consumatorul final, esentiale pt. siguranta si igiena alimentara.
Bucataria este laboratorul casei, unde gospodina plamadeste si chibzuieste hrana zilei necesara pt. mentinerea sanatatii familiei. In acest colt al gospodariei se cere igiena cea mai desavarsita.
Pt. a economisi banii si timpul, pt ca o igiena perfecta sa domneasca in bucatarie, gospodina trebuie sa se desprinda ca orice obiect folosit, sa fie imediat spalat si pus la locul lui.
Lingurile cu care se gusta mancarea se tin intr-un vas la indemana si nu se lasa pe masa sau in cratitele cu mancare.
Inainte de folosire, vasele de gatit se spala cu apa fierbinte si detergenti, se clatesc cu apa fierbinte si apoi cu apa rece. Dupa folosire, vasele se spala cu apa calda si detergent, se clatesc, se sterg cu prosoape din bumbac curate si se asaza pe etajere sau in dulapuri cu sertare
In tot timpul lucrului, se recomanda ca in bucatarie sa purtam sort si manusi de protectie.
Toate alimentele ca: painea, untul, branza, carnea etc, precum si toate cratitele si oalele cu mancare se tin totdeauna acoperite.
Zarzavaturile si alimentele aduse in plus de la camara sau de pivnita se vor aseza la loc imediat.
Pt. a pastra o curatenie cat mai riguroasa, zarzavaturile se vor curata pe jurnale in care se vor strange resturile.
Prosoapele de vase sau de bucatarie au un rol insemnat pt mentinerea igienei. Nu se tin murdare si umede deoarece produc miros greu si atrag insecte. Intr-o gospodarie bine intretinuta nu exista niciodata prosoape negre.
Niciodata nu se lasa bucataria necuratita peste zi sau peste noapte. In timpul zilei bucataria se aeriseste des si ori de cate ori se formeaza vapori din cauza oalelor care fierb pe aragaz.
Un sapun si un prosop nu trebuie sa lipseasca, pt ca gospodina sa se poata spala pe maini, de cate ori este nevoie.
Cosul de gunoi indispensabil in ori ce bucatarie trebuie golit in fiecare zi, iar din cand in cand trebuie spalat.
Este necesar ca in bucatarie aerul sa fie curat, fara praf, fum sau mirosuri caracteristica, sa se mentina o temperatura relativ uniforma, sa nu fie nici prea umed, nici prea uscat (18-22oC)
Inteligenta, priceperea, grija si rostul cu care lucreaza gospodina pot aduce belsugul si sanatatea familiei, iar lipsa lor si a igienei aduc ruina gospodariei si a sanatatii.
- Fierberea sa se faca intr-o cant. mica de apa, intr-un vas cu capac, la cuptor sau in vase sub presiune;
- Fierberea sau calirea sa se faca punandu-le de la inceput in apa calda;
- Legumele fierte sa se paseze cat sunt calde, altfel se intaresc. ( pt. legume)
Timpul de pastrare al preparatelor culinare este scurt, deoarece au loc anumite modificari ale valorilor nutritive ca urmare a denaturarii substantelor care intra in compozitia lor.
Preparatele trebuie sa fi proaspat pregatite pt. a nu-si modifica aspectul prin oxidare. Gustul si mirosul, aroma trebuie sa fie specifice alimentelor, iar condimentarea sa fie normala.
Hrana gatita necorespunzator(prea grasa, prea sarata, prea dulce) poate duce la aparitia unor boli. Faina in cantitati exagerate, sau grasimile duc la obezitate. Prepararea obisnuita a alimentelor de origine vegetale (fierberea indelungata in mari cantitati de apa, la foc puternic) duce la diminuarea substantiala din hrana a factorilor de protectie importanti pt corpul omenesc. Este vorba, in principal, de vit. C, care se pierde din hrana in proportie de pana la 60% prin fierberea indelungata.
Pt. a fi sanatos trebuie sa mananci:
- Carne, branza, oua, legume, fructe
- La ore fixe.
- Cat iti trebuie
Ouale proaspete trebuie pastrate in incaperi uscate, curate, la temperaturi de 0oCa€¦+4oC si umiditatea aerului 70-90%
Condimentele sunt produse higroscopice (absorb umiditatea aerului) si de aceea se pastreaza in incaperi uscate; cele mai multe condimente au termen de garantie 6 luni.
Recipientele folosite la conservarea alimentelor sunt sterilizate inainte de folosire
Alimentele trebuie obtinute in conditii ecologice, pt a nu contine subst. chimice nocive pt organism sau microorganisme.
Alimentele de origine animala nu se prajesc la temp. Mari si nu li se adauga grasimi, adeseori refolosite.
Alimentele trebuie sa fie cat mai proaspete.
Spalarea legumelor si a zarzavaturilor (fructelor).Legumele se spala repede inainte de a fi curatate. Nu se tin in apa dupa ce au fost curatate si se folosesc imediat.
Taiatul legumelor trebuie sa se faca de asemenea cat mai repede ca sa nu ramana mult timp in contact cu aerul, inainte de a fi pregatite.
Uscarea legumelor. Inainte de uscare legumele se cufunda in apa clocotita, se usuca la inceput la temp. Mare si curenti de aer cald, si se continua apoi la caldura potrivita.
Actiunea rapida a caldurii asupra alimentelor formeaza o crusta exterioara care impiedica actiunea de oxidare in profunzime.
Mancarea nu se incalzeste repetat! deoarece se distruge complet orice subst. hranitoare. Se recomanda:
- Sa nu se prepare decat cant. de mancare necesara unui pranz
- Daca totusi mancarea trebuie reincalzita, atunci se pune la foc numai cant. ce se consuma imediat. Pastrarea alimentelor la frig este cea mai recomandata, dar nu pt mult timp.
Mestesugul bucatariei , gastronomia, pe care lumea l-a innobilat cu titlul de arta culinaraÂ, se invata si poate fi mereu imbogatit.
o Libertatea consumatorilor de a alege produsele si servirea
o Dreptul la protectie impotriva riscului
o Dreptul de a fi informat complet, corect, precis
o Dreptul de acces liber la pietele, magazinele si furnizorii care asigura o gama variata de produse
o Dreptul de a fi despagubit
o Dreptul de a se organiza pt protectia consumatorului.
Pt protejarea sanatatii si intereselor consumatorilor, Minist. Sanatatii, A.N.P.C, Agentia Veterinara si pt Siguranta Alimentelor si Minist. Agriculturii, Padurilor si Dezv. Rurale sunt institutii abilitate sa emita reglementari pt. unitatile ce produc, prelucreaza, depoziteaza, transporta si comercializeaza alimente, precum si privind alimentele declarate sigure pt consumul uman. Controlul sigurantei si calitatii alim. Se face prin Directiile jud. de sanatate publica, prin Oficiile jud. pt protectia consumatorului, prin Directiile jud. veterinare si pt sigur. alim. Åži prin Directiile jud pt agricultura si dezv. rurala.
