Dafinul (Laurus nobilis), cunoscut si sub numele de laur, este o specie de planta aromatica din familia Lauraceae, arbore sau arbust, originar din Asia mica,cu mare raspandire pe tarmul Mediteranei,dafinul fiind un iubitor de caldura si umiditate. Totusi se dezvolta foarte bine si in conditii de umiditate mai scazuta, mai ales daca este cultivat pentru frunzele sale aromatice.
In mitologia greceasca cununa din frunze de dafin este simbolul invingatorului, al gloriei si cinstei. O asemenea cununa de laur era oferita ca premiu la jocurile Pythian,una din cela patru mari sarbatori ale Greciei antice,tinuta pentru a-l sarbatori pe Apollo.
Frunzele sale sunt putin ondulate pe margini, ovale,dar cu varf ascutit, au o culoare de verde intens, cele mature capata un luciu specific si sunt aromate daca sunt sfaramate. Florile sale sunt mici si galbene, infloresc primavara, cresc sub forma de umbrela si produc un fruct de forma unei bobite ovoidale de culoare mov inchis, cu o singura samanta. Uneori este cultivat si in scop ornamental,in ghiveci,dandu-i-se diverse forme.
Ca si condiment,sunt folosite frunzele sale,dupa ce se usuca.Foarte putin folosite sunt si fructele dafinului,dar mai mult pe scara industrtiala,in amestecuri de condimente pentru vanat in special.
In zilele noastre, frunzele de dafin sunt un aromator mai de graba comun in Europa; ele sunt folosite la supe, tocane, sosuri[mai ales la marinate], muraturi, mezeluri si peste, la fabricarea otetului si lichiorurilor. In contrast cu majoritatea frunzelor de condimente, frunzele de laur pot fi gatite catva timp fara ca sa se piarda aroma lor,deci nu este necesar sa le adaugam la sfarsitul timpului de preparare a mancarurilor,totusi nu vor fi fierte sasu gatite mai mult de 15-20 de minute, deoarece vor imprumuta un gust amar mancarii, astfel ca se vor indeparta,dupa utilizarea lor.
In Asia mai este cunoscut si dafinul indian inrudit cu scortisoara,si cel indonezian,inrudit cu mirtul.
Frunzele proaspete de laur sunt foarte puternic aromate, dar deasemenea destul de amare; printr-un proces potrivit de uscare, amareala este semnificant redusa, si aroma chiar se poate imbunatati.Dar ,ca multe alte condimente,nu pot stocate mai mult de un an dupa ce au fost smulse.Frunzele de buna calitate au o culoare verde intens,si un parfum puternic.Frunzele vechi, ÅŸi-au pierdut parfumul si au o nuanta de verde sters spre cafeniu si in general au gust amar.
Frunzele contin ulei volatil - bogat in oxizi (cineol) si fenol metil eteri (estragol, eugenol), mucilagii, pectine, tanin, rezine, o substanta amara (lactona) ,care ii confera si calitati terapeutice.Se utilizeaza in special frunzele ca atare sau uleilul volatil de dafin. Are proprietati antiinflamatoare, digestive, carminative, diaforetice, expectorante, antispasmodice (in colici), detoxifiante, analgezice, antiseptice.Este folosit cu succes in anorexie,otraviri, mahmureala, atonii stomacale, viroze respiratorii, raceala si gripa, laringite, bronsite, astm si tuse.
Este folosit si in Ayurveda.